O seara – doua intalniri.
Prima: “date” aranjata cu un “smecher” (?!?) bisnitzar/tzepar/afacerist (genul de-i vezi pe Manele TV, cu bani si de profesie “bautor de cafele prin baruri”, probabil insurat), ce se vrea artist si care se chinuia sa faca impresie buna ca… poate-poate.
[Ceva ce merita mentionat: reusii performanta de a merge in Mall, vineri seara-pana la ora inchiderii, incaltata in bocanci de santier (d-aia cu bombeu si talpa metalica) !!! => big lol, ca mi-era mai rusine de “cu cine eram” decat de “cum eram”]
A doua: bere cu un drag amic vechi (my age) super-geniu-neinteles/facultati-mastere facute din pasiune/cautator al sensului vietii/living outside society (la propriu, oarecum, si ne-preocupat de problemele muritorilor de genul sanatate/familie/bani/fete/plimbari/casa/parerile altora/afirmare etc.), ce imi explica (printre muuulte altele) cateva teorii despre ciclicitatea temporala, politica mondiala si ceva de o savanta B.C. (sau i.e.n., pentru romani).
Concluzia: prostia este infinit mai fascinanta decat inteligenta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu